Părinții au un impact enorm asupra felului în care copiii lor percep sportul. Nu este ușor să fii părintelele unui sportiv. Ne dorim tot ceea ce este mai bun pentru ei și uneori, poate din cauza emoțiilor se trece linia dintre rolul de părinte și rolul de antrenor.De asemenea, în alte situații vedem cum unii părinți sunt mai implicați decât copiii lor și se agită mai mult decât acestia pentru ca ei să practice un anumit sport. Pentru a le crește șansele de a practica un sport de performanță, trebuie ca părinte să cultivi în copilul tău pasiunea pentru acel sport. 5 greșeli ce ar trebui evitate cu orice preț:
- Să îi forțezi să joace un anumit sport, atunci când nu le place foarte mult. Mulți oameni vor ca, copiii lor să practice un anumit sport doar pentru că lor le place foarte mult sportul repsectiv. Este ok dacă copilului îi place acel sport la fel de mult cum îi place părintelui, însă să ținem minte că acesta are propria personalitate cu preferințele sale. Faptul că, copilul tău practică un sport nu reprezintă o șansă pentru tine de a îți retrăi anii de glorie . Și nici o șansă de a îți retrăi copilăria fiind implicat într-un sport pe care ai fi vrut să-l practici ca și copil însă nu ai avut această șansă. Este extrem de greu să practici un sport de performanță atunci când nu îți place la nebunie acel sport. Așa că oferă-i copilului tău șansa de a alege dacă vrea să practice un sport cât și care este acela.
- Unii părinți nu realizează când ar trebui să se oprească din vorbit. După meci unii din ei discută(în unele cazuri mai mult țipă) despre ceea ce copilul lor ar fi trebuit să facă pe tern pe parcursul meciului. Discuția continuă și în mașină, la magazin chiar și acasă la cină. Un aspect important în dezvoltarea sănătoasă a unui copil este un echilibru de alte activități și hobby-uri despre care acesta să poată discuta cu părinții și cei apropiați. Nu ajută să discuți non-stop despre tenis absolut deloc. Îți strică în timp și relația părinte-copil și îl face pe acesta să își piardă orice fel de plăcere ar fi simțit jucând tenis.
- Nici un copil nu dorește ca tatăl sau mama sa, să fie acel părinte pe care îl mai vedem la unele turnee de tenis. Știți la care mă refer : la acel părinte care țipă de pe margine, care face pe antrenorul non-stop, care se ceartă cu arbitrul sau cu alțti părinți,etc. Majoritatea copiiilor care practică tenis de câmp și participă în competiții pun singuri deja foarte multă presiune pe ei înșiși. Nu îi ajută în nici un fel dacă tu, ca părinte, adaugi la acea presiune doar pentru că a greșit un backhand sau un voleu ușor.
- Nici cealaltă extremă, în care părintele este indiferent față de sportul pe care îl practică copilul său, nu este benefică. Majoritatea copiilor vor aprobarea părinților în legătură cu ceea ce ei fac și au nevoie de aprobarea lor. Este important pentru ei să vadă o față prietenoasă și zâmbitoare în tribune atunci când sunt pe teren și fac o greșeală sau trec printr-un moment greu. De asemenea felul în care discuți cu copilul tâu în legătură cu sportul pe care-l practică are o influență foarte mare asupra dezvoltării lui atât ca jucător de tenis și atât ca om. Asigură-te că promovezi o mentalitate de creștere. Pune accentul pe efortul pe care îl depune și pe atitudinea pe care o are, nu pe rezultat.
- Încearcă pe cât posibil să nu faci comparații între copilul tău și alt copil. Comparații precum ”trebuie să ajungi să dai serviciul ca x” sau ” x se antrenează mult mai mult decât tine și din motivul ăsta e mai bun ca tine”, deși nu sunt rău intenționate, au tendința să fie interpretate de către copil. El va înțelege că nu este suficient de bun, că alți jucători sunt mai buni decât el și că tu nu ești mândru de ce a realizat el ca jucător de tenis. În timp este foarte posibil să își piardă încrederea în sine și să ajungă să performeze mult sub capacitățile sale.
by