Respectul este cheia în relațiile cu oamenii care te inconjoară pentru a avea succes în orice domeniu. În orice mediu, pentru a exista o șansă către dezvoltare, trebuie să existe respect între tine și oamenii cu care colaborezi. Acest lucru nu este deloc diferit nici în relația dintre un antrenor și un sportiv. Pentru a putea avea o colaborare de succes este nevoie ca antrenorul să câștige respectul jucătorului prin felul în care se poartă și vorbește. Alt factor la fel de important este conduita sa profesională. Odată ce ai reușit să câștigi respectul jucătorului, ești într-o poziție foarte bună pentru a duce colaborarea respectivă la un alt nivel.
De cealaltă parte avem conceptul de a fi plăcut. Cât de important este ca un antrenor să fie plăcut de jucătorul cu care colaborează? Un motiv pentru care acest aspect ar trebui să fie important pentru un antrenor este că există o relație direct proporțională între cât de mult un antrenor este plăcut ca și persoană de către jucătorul cu care colaborează si efortul pe care un jucător este dispus să îl facă pentru a satisface cerințele antrenorului. Uneori astfel de relații antrenor – jucător în care există concomitent respect și prietenie între doi oameni duce la relații de amiciție de lungă durată, uneori chiar și după ce jucătorul își termină cariera sportivă , iar acest lucru este de neprețuit. Alt avantaj este că în relația profesională totul decurge mai lin, conversațiile, diferențele de opinie sunt exprimate cu mai mult tact și mai multă toleranță , toate acestea ușurându-ți enorm munca de antrenor.
Ce este totuși mai important: să fii respectat sau plăcut ?
Personal cred că în relația antrenor-jucător respectul este crucial. Fără acesta, mai devreme sau mai târziu, apar probleme majore de comunicare și colaborarea se termină. Sunt multe momente când trebuie să avem anumite abordări în comunicarea față de jucător care ,cel puțin pe moment, nu ne fac plăcuți în ochii acestuia. În aceste momente, dacă există acel respect, sportivul va avea puterea de a trece peste situație, având încredere în capacitățile tale profesionale de a îl împinge spre performanțe din ce în ce mai bune. Însă aproape la fel de important este și al doilea aspect – a fi plăcut de către sportivul cu care lucrezi. Dacă antrenorul reușește să creeze o atmosferă placută în care acesta se bucură de timpul petrecut alături de sportiv și acesta simte același lucru, va fi mult mai dispus să investească timp și energie în acea activitate cât și în relația antrenor-jucător. Cred că trebuie să reușim în această meserie să fim atât respectați cât și plăcuți ca oameni. De multe ori auzim jucători faimoși în interviuri care vorbesc despre x antrenor și despre cum acesta i-a făcut să se simtă și cât de mult i-a uimit implicarea acestora la nivel personal în acea colaborare. Din aceste declarații reiese clar că jucătorii aceștia simt o afinitate față de antrenorii respectivi, nu doar respect.
Două situații generale de evitat:
-
Antrenorul este respectat dar nu și plăcut – Există adesea un element de conformitate din partea jucătorului și o mentalitate de genul : ”Sunt dispus să fac ceea ce-mi spui pentru că tu ești antrenorul iar eu ca jucător am învățat să respect această poziție de autoritate. Ai avut parte de succes în ceea ce faci așa că sunt dispus să te ascult pentru ca și eu să pot ajunge la același nivel de succes de care te bucuri tu. Fac asta nu pentru că îmi ești drag ca om, ci pentru că îți respect rolul pe care îl ai în dezvoltarea mea ca sportiv”. De aici reiese că jucătorul este dispus să facă ce i se spune, chiar dacă nu cu implicare maximă , însă ce se va întampla atunci când sportivul consideră sau are impresia că a ajuns să aibă măcar același nivel de succes de care s-a bucurat antrenorul ? Va mai face el tot ce i se spune ? Va mai avea încredere în antrenorul său?
-
Antrenorul este plăcut dar nu și respectat – Sunt șanse mari ca disciplina să nu fie un factor în acest tip de colaborare. Mentalitatea jucătorului vizavi de o astfel de colaborare este în linii mari următoarea: ”Îmi placi pentru că ne pui să facem lucruri care nu sunt dificile, ne lași să ne distrăm la antrenament. Pentru că esti amuzant și nu iei lucrurile foarte în serios și pentru că te porți ca și când ești unul dintre noi” . În alte cuvinte , deși acest tip de antrenor poate fi pe placul anumitor jucători , ei nu vor avea respect pentru acesta pentru că nu nu îi împinge dincolo de limitele lor de confort, pentru a deveni varianta lor cea mai bună.
Evident aceste două scenarii sunt generalizări și pot apărea diferențe mari de la situație la situație în viața reală. Însă dacă esti 100% dispus să maximizezi potențialul unei colaborări cu unul sau mai mulți sportivi, vei avea nevoie atât de respectul jucatorului cat si de o relatie interpersonala buna cu acesta.
by