În general,cariera unui jucător de tenis este un traseu sinuos,care se aseamănă adesea unui roller-coster. Cu mici excepții,nu este deloc surprinzător atunci când un jucător joacă foarte bine intr-o zi,iar în ziua următoare joacă dezastros.Există mulți factori care influențează nivelul de joc al unui sportiv intr-o anumită zi,însă noi știm că, cu cât acesta reușește să se antreneze mai bine,cu atât îi cresc șansele să performeze la nivel optim pe parcursul unui turneu.Ar trebui să ne îngrijoreze ca antrenori,atunci când jucătorul nostru are niște antrenamente mai slabe înainte de un turneu? Nu chiar…
Mai întâi ar trebui să clarificăm o idee de bază în tenis: orice jucător care vrea să performeze vine la antrenament cu intenția de a avea antrenamente foarte reușite.Antrenorii vin cu aceeași intenție. Și parinții platesc antrenori sau cluburi pentru ca copiii lor să aibă parte de niște super antrenamente. Și deodată jucătorii au câteva antrenamente mai puțin reușite. Este vina jucătorului? A antrenorului? Poate adevărul este că nu trebuie să ne sperie un șir de antrenamente mai puțin reușite.Uneori mai multe greșeli pe moment și o luptă mai mare cu el însuși,îl pune pe jucător pe drumul către succes.
Ce înseamnă cu adevărat un antrenament prost ?
Mulți jucători,părinți și chiar antrenori cred că un antrenament nereușit este atunci când jucătorul comite mai multe greșeli decât în mod normal.Cred că noi ca antrenori trebuie să putem vedea lucrurile diferit.Din perspectiva mea, un antrenament este prost sau nereușit doar atunci când jucătorul ajunge să nu mai depună efort 100% . Atunci când nu încearcă să facă maximum din ce poate face in acel moment. Trebuie să luăm în considerare faptul că diverse probleme acasă,la școală sau chiar și o simplă stare de oboseală poate face un jucător să se miște mai lent,să își piardă timing-ul sau să centreze mingea mai prost în rachetă.Toate acestea vor rezulta în mai multe greșeli în acel antrenament,însă asta nu înseamnă că nu se pot îmbunătații în acel antrenament. Numai atunci când cedează și încep să își caute scuze sau să paseze responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă în teren vor ajunge să aibe un antrenament prost în adevăratul sens al cuvântului.
Aceste antrenamente aparent mai puțin dezirabile,în care jucătorul nu se simte perfect,ne pregătesc pentru majoritatea meciurilor pe care acesta le va avea pe parcursul carierei(cu condiția ca jucătorul să depună cap-coadă efort maxim). Într-un an competițional vom avea un număr mic de meciuri în care să putem spune că un jucător s-a simțit și a jucat perfect.
În aceste meciuri,jucătorul controlează perfect fiecare lovitură,se simte perfect fizic și este mental la capacitate maximă. În aceste situații sunt șanse foarte mari ca jucătorul să se impună împotriva unor jucători de aceeași valoare sau chiar puțin mai buni. O altă situație rar întâlnită este cea de la polul opus,în care nimic nu îi reușește jucătorului intr-un anumit meci, nu se simte bine la nici un capitol și în general aceste zile vor rezulta în înfrângeri dacă nu este o diferență de valoare mult prea mare între acesta și adversarul său. Între aceste două extreme avem categoria în care se încadrează vasta majoritate a meciurilor jucate pe parcusul unui an – să o numim categoria meciurilor ”ok”.
În acestea, nivelul de joc este unul bun, însă jucătorul trebuie să depună efort pentru a rezolva anumite aspecte tactice sau chiar legate de jocul său care nu sunt ok în acel moment, pentru a câștiga meciul.
Tocmai din acest motiv trebuie să acceptăm antrenamentele în care jucătorul nu se simte perfect,în care acesta nu simte o anumită lovitura,în care apar probleme ce trebuie rezolvate.Aceste antrenamente îl pregătesc cel mai bine pe jucător pentru situațiile de care se va lovi și pe care va trebui să le rezolve în majoritatea meciurilor. Tuturor ne place să vedem antrenamente perfecte,în care se fac foarte puține greșeli și jucătorul reușește să facă perfect ceea ce i se cere dar aceste antrenamente sunt deseori doar niște succese pe termen scurt. Antrenamentele mai puțin reușite, în care jucătorul trebuie să depună un efort suplimentar pentru a-și rezolva anumite probleme de timing,așezare,percepție tactică,stare fizică,etc, îi cizelează jucătorului calitățiile necesare ulterior pentru a accede în tenisul de înaltă performanță.
În concluzie, haideți să căutăm să avem mai multe antrenamente imperfecte.